Ce este [de fapt] anxietatea?
Deşi este un termen cu care ne-am obişnuit doar în anii mai recenţi, anxietatea, ca şi oamenii anxioşi au existat dintotdeauna. “Anxietas” este termenul latin de provenienţă pentru anxietate, şi era folosit încă din perioada Romei antice: “anxius” vine tot de la un verb latin, angō – a cauza înecare.
În secolul al-XVI-lea, autorul William Byrd nota într-un cântec sacral:
Tristitia et anxietas occupaverunt interiora mea.
Mœstum factum est cor meum in dolore, et contenebrati sunt oculi mei.
Tristeţea şi anxietatea au cuprins înăuntrul meu
Inima-mi este apăsată de durere, şi ochii mi-s întunecaţi
Într-adevăr, anxietatea a urmărit omul de-a lungul întregii sale istorii, însă în prezent ştim să o recunoaştem şi să o tratăm mai bine decât în trecut.
Anxietatea a fost legată de stres. Pe lângă simțămintele comune de frică și îngrijorare, anxietateaimplică deseori simptome fizice, aşa cum am văzut şi în pasajul de mai sus.
Anxietatea diferă de atacurile de panică, care sunt simptome ale tulburării de panică. Anxietatea se referă adesea la un anumit eveniment sau situație, deși nu este întotdeauna cazul. Un atac de panică spoate avea loc fără un declanșator specific, iar simptomele sunt mult mai severe decât simptomele de anxietate. Cu toate acestea, dacă nivelurile de stres și anxietate continuă pentru mult timp, pot apărea și alte probleme.
Un “atac de anxietate” implică de obicei teama în faţa unui eveniment particular sau unei probleme specifice. Simptomele includ îngrijorarea, neliniștea și, eventual, simptomele fizice, cum ar fi modificările frecvenței cardiace. Deşi este diferită de atacurile de panică, anxietatea poate apărea ca parte a unei tulburări de anxietate sau de panică.
Cum recunoaştem un atac de anxietate:
- poate avea un anumit declanșator, cum ar fi un examen, probleme la locul de muncă, o problemă de sănătate sau o problemă de relație;
- este mai puțin severă decât un atac de panică;
- se dezvoltă de obicei treptat atunci când o persoană se simte neliniștită;
- implică simptome fizice, cum ar fi palpitaţiile senzaţia de “nod în stomac”.
Anxietatea poate fi un răspuns la o anumită îngrijorare sau frică. Ea poate fi ușoară, moderată sau severă. Este uneori acompaniată de un sentment ce spune că numai dacă o anumită problemă poate fi rezolvată, totul va fi în regulă. O persoană care are tulburare de panică poate avea o senzație de anxietate chiar în anticiparea unui atac de panică: incertitudinea privind chiar eventualitatea unui astfel de atac poate duce la anxietate.
Pentru o persoană cu tulburare de panică, anxietatea poate declanșa un atac de panică, iar însăşi frica de a avea un atac de panică poate afecta comportamentul și capacitatea persoanei de a funcționa în viața de zi cu zi.
Tipuri ale tulburărilor de anxietate
Mai multe tipuri de tulburări de anxietate au fost clasificate. Fiecare dintre ele prezintă diferite tipuri de simptome care pot fi, în anumite cazuri, declanșate de situații specifice.
Tulburarea de panică: aceasta implică cel puțin două atacuri de panică, însoțite de teama constantă de atacuri viitoare. Persoanele cu tulburare de panică își pot pierde locul de muncă, pot refuza să călătorească sau să iasp din locuință, şi pot evita complet orice cred că le va declanșa un atac de anxietate;
Tulburarea de anxietate generalizată: este o stare constantă de îngrijorare cu privire la o serie de evenimente sau activități.
Afecțiune fobică: constă într-o teamă paralizantă și irațională faţă de un obiect sau situație, precum frica de păianjeni (arahnofobie) sau spații închise (claustrofobie). Interesant este că majoritatea adulților cu tulburare fobică sunt conștienți de faptul că teama lor este irațională;
Tulburare obsesiv-compulsivă : această afecțiune este marcată de gânduri repetate nedorite (obsesii) și de comportamente compulsive. Cei care suferă de această afecţiune pot fi foarte frământaţi de cele mai mărunte lucruri, precum felul în care şi-au luat la revedere la despărţirea de un prieten.
Posibile complicaţii
Adrenalina este hormonul implicat în răspunsul la problemele de anxietate. O eliberare bruscă a acestui hormon pregătește corpul să fugă de pericol sau să îl confrunte. În condiții normale, nivelurile de adrenalină revin repede la normal odată ce frica este îndepărtată. Cu toate acestea, dacă anxietatea continuă și nivelul de adrenalină rămâne ridicat, pot apărea și alte probleme.
Stresul persistent și anxietatea pot duce la alte probleme, cum ar fi:
- depresie
- tulburari de anxietate
Stresul permanent a fost asociat problemelor sistemului imunitar, digestiv, de somn și de reproducere.
Problemele fizice de sănătate care pot apărea includ:
- frecvente răceli și infecții
- afecţiuni cardiace
- tensiune arterială crescută
- diabet
Este important să luați măsuri sau să căutați ajutor pentru a reduce stresul și anxietatea dacă acestea devin copleșitoare sau persistente.
Cum poţi evita anxietatea
Iată câteva sfaturi bune pentru a gestiona stresului și anxietatea:
- Cunoaște semnele: dacă știi când să recunoşti semnele stresului sau anxietăţii, poţi lua măsuri profilactice. Durerile de cap, incapacitatea de a dormi sau de a mânca suficient pot fi semne că este timpul să faci o pauză sau să ceri ajutor;
- Descoperă factorii declanşatori: dacă poţi învăța să recunoşti ceea ce te face să te simți neliniștiț, ai putea lua măsuri. Poate că ai preluat prea multe sarcini? Cafeaua sau alcoolul îţi fac mai rău? Ar putea fi indicat să diminuezi consumul;
- Dieta: un stil de viață aglomerat te poate face să mănânci prea multă mâncare fast-food şi să faci prea puţină mişcare. Încercă să îţi faci timp pentru o masă sănătoasă, sau, dacă este posibil, ia prânzul de acasă, cu o mulțime de fructe și legume proaspete, în loc să apuci un burger.
- Mişcare: să te afli pentru perioade lungi de timp în fața ecranului unui nu este un lucru lipsit de consecinţe. Încercă să iei o pauză de 30 de minute și să faci o plimbare în fiecare zi;
- Încearcă tehnici de relaxare: respirația yoga, meditația și alte strategii pot ajuta la reducerea stresului și anxietăţii. Există unele dovezi că utilizarea aromoterapiei poate ajuta la reducerea stresului, deși sunt necesare cercetări suplimentare;
- Încearcă o nouă activitate: muzica, meditația, grădinăritul, yoga, pilates sau alte grupuri pot ușura stresul și pot opri gândurile anxioase;
- Fii social: petrece timp cu prietenii și familia sau găseşte un grup în care poţi întâlni alți oameni de calitate, de exemplu, prin voluntariat;
- Stabileşte-ţi obiective: dacă te simți copleșit de probleme financiare sau administrative, linişteşte-te şi formulează un plan. Un plan va ajuta, de asemenea, să spui “nu” solicitărilor suplimentare din partea altora, pentru care nu ai timp;
Tratament
Opțiunile de tratament pentru anxietate și problemele asociate includ:
- terapia cognitiv-comportamentală (CBT)
- medicamente, cum ar fi unele tipuri de antidepresive
- grupuri de sprijin pentru persoanele cu condiții specifice
Important: oricine se simte copleșit de stres sau anxietate ar trebui să vadă un specialist în sănătate pentru sfaturi. Obținerea de ajutor timpuriu poate ajuta la prevenirea apariției altor probleme. Dacă intenționezi să apelezi la ajutor profesional, este important să vezi persoană bine instruită și calificată.
